Pregatim cu nerabdare editiile din primavara ale unui proiect ce promite tot mai mult. Pregatim o noua generatie de tineri sa creasca mari, sa isi doreasca mai mult si sa ia actiune! Am cerut catorva participanti sa ne spuna ce a insemnat HOLA pentru ei.  Gasesti mai jos cuvintele lor sau, altfel spus, motivatia noastra! Felicitari intregii echipe de proiect pentru tot efortul investit. Incepand cu aceasta primavara vom inaugura al treilea oras pe harta HOLA (Brasov). Iar in curand, vom demara campania “Adu HOLA in orasul tau”, o campanie prin care ne dorim sa facem proiectul accesibil cator mai multi tineri! Ne poti ajuta, promovand mai departe aceasta oportunitate!

In primul rand am fost foarte entuziasmata cand am auzit ca se va organiza acest workshop. De mult imi doream sa ma implic, sa imi consum energia intr-un mod util. Norocul meu a fost ca s-a ivit ocazia sa fiu si eu unul dintre invataceii acestei organizatii. A fost o experienta deosebita. In fiecare dimineata ma gandesc la lucruri noi pe care as putea sa le organizez, sa fac ceva si nu doar sa ma plang. Da, inainte faceam asta des. Mi se parea ca totul e nedrept si nimeni nu ne ajuta cu nimic. Dar am realizat ca noi suntem cei care trebuie sa ne schimbam, noi suntem puterea si sufletul. Acum, dupa cum ziceam, vreau cat mai multe activitati, nu mi se mai pare ca sunt prea multe teme si profesorii prea exigenti iar timpul meu e limitat.  Singurul meu regret este ca nu i-am descoperit mai devreme, dar niciodata nu e prea tarziu. Le multumesc celor de la HOLA! ca mi-au insuflat atata energie si ambitie!

HOLA a reprezentat pentru mine o rampa spre a cunoste persoane noi, de a invata  ce inseamna lucru in echipa, cum am putea face ceva pentru noi in loc sa ne plangem. Este o oportunitate  pe care din nefericire nu multi au ocazia sa o intalneasca. Dupa ce am terminat cursurile  eram mai mult decat incantata! Pe langa faptul ca mi-am facut noi prieteni, acum eram un grup de tineri gata sa faca ceva pentru  comunitate,  pentru noi. Asa am ajuns sa demaram proiectul ,, Hai la film !”. HOLA este  o experienta  unica  care iti da oportunitatea sa iesi din patratica ta si sa te afirmi.

HOLA e primul workshop de dezvoltare personala la care particip si la care s-au acoperit atat de multe aspecte, atat de necesare in orice mediu in care ne desfasuram activitatea. Cel mai mult insa, mi-a placut ca a fost extrem de diferit ca abordare si continut de tot ceea ce am facut eu pana acum. Ce am invatatat in timpul workshopului? Ca e extrem de important sa creezi contexte de comunicare adevarata in echipa, cum sa-mi setez mai eficient obiectivele si sa prioritizez evenimentele si activitatile din viata mea. Cu siguranta ca tot ceea ce am invatat imi va folosi in timpul lucrului pentru aceste proiecte si, de ce nu, in activitatea profesionala care va urma dupa facultate. Faptul ca participarea la HOLA m-a facut sa ma gandesc din nou la cateva aspecte ale vietii personale ma face sa cred ca aptitudinile deprinse ma vor ajuta cu adevarat sa ma dezvolt pe mai multe niveluri.

HOLA este  momentul cand casti ochii mari la vederea unei noi tari sau traditii, la vederea semnului de Welcome, cand iti dai seama ca exista atatea lucruri pe care le poti  invata si despre care nu stiai mai nimic. HOLA iti deschide mintea si te ajuta sa pasesti in viata cu un plus de cunostinte. HOLA iti deschide apetitul pentru noi metode de invatare si te ajuta sa intri in contact cu persoane care isi doresc acelasi lucru de la viata ca si tine. Am trait o experienta minunata, din care am invatat multe chestii faine! HOLA se ocupa intr-adevar de slefuirea personalitatilor umane… iti baga niste idei bune in cap si te motiveaza sa  le aplici.

Sunt unul dintre cei pentru care televizorul este o inventie fara folos. Unul dintre cei care considera ca televizorul prosteste. Si, asa cum am mai spus si in trecut, ma intristeaza nivelul penibil al programelor difuzate. Ma deranjeaza absenta totala a stirilor pozitive, bine realizate care sa cultive societatea si nu sa o degradeze asa cum consider ca se intampla in prezent! Aseara i-am mai dat  o sansa. Pret de o ora. Am cautat cu disperare pe toate programele o sursa de relaxare, amuzament, invatare, educare sau informare. In zadar. Numai productii ieftine pentru o societate mizera, mediocra si lipsita de orice aspiratie. Ma deprima cam orice program de stiri asa cum ma deprima si calitatea fara valoare a celor care apar frecvent pe ecranul cu mii de culori. Cultura, educatia si modelele,  sa le cautam asadar in alta parte caci pe sticla as spune ca suntem o tara jalnica si fara viitor. Nu cred ca voi intelege vreodata pe cei carora crimele, violurile si alte talharii li se par stiri de actualitate, la fel cum nu voi intelege pe cei ce privesc emisiuni pline de penibil si maimute care se agita dupa rating.

Sper ca numarul celor care consuma frecvent televiziune autohtona lipsita de valori si principii sa scada vertiginos. Sper ca toate plasmele pe care dau sume uriase sa nu le foloseasca pe emisiuni de doi lei si stiri din penitenciar. Iar cel mai mult sper ca toti tinerii sa se revolte si sa isi schimbe asteptarile prost stabilite de catre o mass-medie mediocra careia ii transmit ca a pierdut si ultima sansa!  Iar tu, fa-ti singur un serviciu si inchide televizorul! E mult mai sustenabil atat pentru tine cat si pentru lumea din jur!

E clar! Traim intr-o lume digitala. Sau cel putin, acolo inovatia ramane cea mai apreciata. Peste jumatate din cele mai creative companii din lume au ca domeniu de activitate internetul si calculatorul. Facebook este in varful topului (vezi aici clasamentul complet). Faptul ca au revolutionat social media cred ca i-au transformat in cel mai popular brand. Dar asta vom afla din alte topuri. Dinclo de toate, inovatia se simte limitata si constransa de evolutia informatica. Desi pe locul 3, personal consider ca iPad si alte produse lansate recent pe piata, nu ar trebui sa propulseze Apple intr-o postura  atat de fruntasa.

Dincolo de cele mai inovatoare companii din lume, gasesc ascensiunea tehnologica uneori enervanta. Exact cand reusesti sa strangi banii necesari sa iti iei gadgetul ravnit, abia reusesti sa te obisnuiesti cu el si deja un nou model, o noua versiune este lansata pe piata. Din start, ceea ce cumperi este depasit. Sper ca aceasta tendinta capitalista sa isi mai diminueze din amploare, caci altfel, succesul de ieri se poate transforma repede in esec (vezi recenta lansare iPad care a fost departe de a fi revolutionara, ba chiar o consider putin fortata).

Recunosc, inovatia genereaza progres. Cred doar ca noua romanilor, progresul si inovatia ne sunt termeni mai putin cunoscuti. Asa cum spuneau autorii Funky Business, tindem catre o societate Karaoke. O societate care copiaza si stagneaza. Si mai cred ca ideile noi, dezvoltatoare, ne ocolesc de la o vreme. Iar daca nu imi dai dreptate, as fi curios sa aflu de la tine, care sunt cele mai invatoare idei pur romanesti pe care le-ai intalnit!?

M-am intors recent dintr-o frumoasa calatorie in Egipt. Desi nu am facut prea multe cumparaturi, mi-a fost imposibil sa nu remarc excelentele abilitati de vanzare ale acestui popor. Folosind o tehnica unica, egiptenii mi-au lasat impresia ca au participat cu totii la acelasi training de vanzari si au dobandit un set general de abilitati comune. Iata cateva  principii, concluzii personale, elemente importante in orice proces de vanzare:

Fii preocupat si cunoaste-ti clientul! Doar asa vei putea stabili o relatie benefica.
Desi atunci cand vine vorba de turisti au un singur scop (sa vanda la cel mai mare pret), imi place abordarea pe care am regasit-o! De fiecare data, negustorul egiptean era interesat sa afle din ce tara sunt. Urma apoi, cu siguranta, o remarca despre tara mea de origine, indiferent care ar fi fost aceasta. Despre Romania stiau doar de Dracula si Hagi (tot e mai bine, decat deloc, mai ales pe taramuri asa indepartate!). Iar cei care nu stiau nimic, gaseau cu siguranta un atribut pe care sa-l foloseasca. Mie, tot imi spuneau ca le plac romanii pentru ca zambesc si sunt glumeti. Ma intrebau apoi cum ma cheama. Si repetau de fiecare data numele sa se asigure ca au inteles. Ba chiar vroiau sa afle mai multe. (Iulian, it’s a christian name, no?!)

Nu te grabi sa bagi mana in buzunarul clientului!
Practic, conversatia de mai sus incepea de fiecare data cu dorinta mea de a afla pretul unui obiect. In loc sa spuna un numar, vanzatorul genera o discutie placuta cu mine, despre mine. Pretul ramanea dat uitarii, ca mic detaliu care nu ar trebui sa ne preocupe pe noi doi, client si vanzator, ce tocmai ne-am imprietenit. Urma apoi curiozitatea pentru alegerea mea. Imi arata de fiecare data cel putin o alta optiune. Iar dupa ce se asigura ca intr-adevar am ales ceea ce imi doresc, intr-un mod captivant imi spunea povestea personajului sau a simbolului care se regasea pe obiectul ce vroiam sa-l cumpar. Practic, imi vindea istoria Egiptului. O istorie de mii de ani, ce inca mai traieste vie in amintirea tuturor egiptenilor, istorie, pe care nu ezita nici o clipa sa o povesteasca.

Asigura-te ca esti pregatit sa negociezi!
Nici macar ei nu se mai asteapta sa primeasca suma de bani pe care o cer. Dar cu siguranta au o marja pe care o pot negocia cu tine. Ei doar spun pretul. Mereu mai mare. Au stabilit pragul de sus. Iar apoi, pentru ca vrei mai ieftin, te lasa pe tine sa faci o noua oferta. Aceasta reprezinta suma pe care garantat tu esti dispus sa o oferi. Din start, urmatoarele discutii merg in avantajul vanzatorului si, in functie de marja de profit pe care o urmareste, vei putea obtine un pret mai bun.

Ofera mai mult!
De cele mai multe ori, pretul mai bun l-as fi putut obtine daca as mai fi cuparat un al doilea obiect din orice categorie. Si tot de cele mai multe ori, obiectul imi era pus in mana direct de catre vanzator. Si prin aceasta actiune, deja discutiile se purtau in jurul unei sume mult mai mari, care crestea bineinteles incasarile egipteanului. Ba chiar, unele lucruri le-am obtinut si gratuit, extra, pentru a ma convinge ca am cumparat de unde trebuie si am facut o adevarata afacere. Fiecare pret pe care il obtii in aceasta negociere va fi o adevarata afacere. Sau cel putin, cu sentimentul acesta vei pleca.

Personalizeaza si fidelizeaza!
Mi-am auzit numele de foarte multe ori. Apelativul “my friend” era si el des folosit. Fiecare vanzator, prin preocuparea sa de a te cunoaste, era atent cu tine si interesat de persoana ta. Optiuni erau multe, pentru ca la fiecare taraba din jur puteai gasi acelasi lucru. Diferenta o facea insa abordarea si relatia pe care o stabileai. Exact aceasta abordare si atitudine te faceau sa cumperi, aceasta”tehnica” a lor, care inseamna a vinde prin a fi preocupat si a pune clientul in centrul atentiei.

Ca sa inchei, am sa va spun sincer ca imi amintesc bine imaginea fiecarui comerciant de la care am cumparat ceva. Si da, l-as recunoaste pe strada si chiar ne-am saluta (lucru de altfel care s-a si intamplat). Fiecare interactiune, cu un vanzator este una personala menita sa se transforme intr-o tranzactie in care ambele parti castiga. Iar unul din lucrurile castigate inseamna o relatie amicala stabilita intr-un mod cat se poate de natural care te face sa revii de fiecare data!

Desi suntem vecini gard in gard cu civilizatia, refuzam cu o mare indarjire sa ne schimbam comportamentele si sistemele, sa adoptam unele noi, eficiente, care sa fie macar la limita unui oarecare bun simt. Refuzam sa ne asumam responsabilitatea si sa ne implicam, mai mult decat este nevoie. Bunul simt, de exemplu, reprezinta o competenta banala pe care cei mai multi ar trebui sa o deprinda inca din primii ani ai vietii, prin intermediul unui nivel minim de educare. La noi insa, lipsesc cu desavarsire.  Atat bunul simt cat si nivelul minim de educare. Pana si aspirantii la mari functii politice s-au resemnat cu aceasta idee, alegand ca promisiune electorala cultivarea unor aspecte pe cale de disparitie: bunul simt si respectul. E trist de privit si imposibil de acceptat o asemenea mediocritate generala!

Consider ca educatia are rolul de a forma societatea. Nivelul de dezvoltare al educatiei face diferenta dintre o tara civilizata si una incapabila sa progreseze. Educatia continua reprezinta varful piramidei lui Maslow.  Aceasta ierarhizeaza nevoile umane si asaza la baza pe cele mai puternice dintre ele.  Educatia in schimb, pozitionata in varful piramidei, este esentiala pentru viitorul unei natiuni, dar dispensabila pentru viitorul unor indivizi ordinari. Atentia precara acordata in prezent acestor sisteme se va reflecta in realitatea viitorilor ani.  Acum, Romania este o tara in curs de dezvoltare. Adica, la un anumit moment, vom finaliza un mare si indelungat proces de maturizare/educare. Din pacate, in realitatea curenta, progresul educational nu reprezinta o preocupare generala. Asta se intampla probabil si din lipsa unei perspective concrete si sustenabile asupra viitorului, perspectiva pe care unii oameni ar trebui sa si-o asume!

Intr-o tara  slab dezvoltata, in care mare parte a populatiei traieste deficitar, cu venituri minime, imposibil de gestionat, nici macar necesitatile de baza ale societatii (nevoi fizilogice esentiale) nu vor fi asigurate. Capitalismul autohton genereaza incertitudine si astfel, nevoi precum stabilitatea si consistenta sunt puternic afectate. Nevoia de stima, la noi, este dusa la extrem si se transforma intr-o dorinta de putere si control (pornita si din nesiguranta de mai sus). Aceasta  duce la inhibarea tendintelor de auto-actualizare ce vin din placerea omului de a dezvolta la maximum capacitatile proprii, pentru a deveni din ce in ce mai bun. Mi se pare ca ne agitam sa supravietuim, alergam de zor pentru recompense materiale si suntem mai indiferenti ca niciodata. Toate acestea ne fac sa uitam sa invatam.

Progresul si civilizatia vor fi rezultate ale unor sisteme educationale coerente, stabile, eficiente, amplasate in centrul intereselor publice si nu politice. Intr-o societate care inca mai spera, cineva trebuie sa isi asume responsabilitatea. Altfel, vor evolua doar acele medii care vor gasi un echilibru si care vor fi preocupate de satisfacerea nevoilor indivizilor, de o dezvoltare durabila, pentru a sustine eliminarea obstacolelor ce cauzeaza o educatie deficitara. Sper ca nu vom continua sa ne deplasam agale in directia civilizatiei fara a ajunge vreodata acolo!

Inspirat de un proiect care mi-a castigat simpatia, am decis sa continuu in acest an implicarea mea in lumea organizatiilor non-guvernamentale. Pe langa HOLA! si Youth Academy, proiecte pentru care, intreaga echipa, avem aspiratii inalte (voi reveni cu detalii), vreau sa contribui la sustinerea voluntarilor si a activitatilor realizate de acesti tineri ce urmaresc sa aiba un impact in societate si sa se dezvolte prin experiente practice. Drept urmare mi-am propus ca pentru 2010 sa aloc minim 210 ore de training, consultanta si implicare voluntara, organizatiilor non-profit si echipelor de proiect care imi vor solicita acest lucru.

Aceasta categorie de activitati a generat pana acum pentru mine cea mai mare satisfactie personala. Proiectele in care m-am implicat in trecut au fost proiecte de mare succes, iar participantii trainingurilor pe care le-am sustinut s-au declarat in cea mai mare parte incantati de noile informatii si competente castigate. Acest timp investit a reprezentat o implicare pro-bono, constient fiind de importanta educatiei non-formale si beneficiile acesteia. Consider, ca mediul de invatare la nivelul celor mai performante organizatii de tineri este in prezent cel mai dezvoltat, raportat la tot ceea ce se intampla in acest moment in tara noastra. Sunt putine companiile care se pot lauda cu planuri de invatare si dezvoltare individuala bine puse la punct, cu procese structurate de cultivare atat a competentelor specifice, tehnice cat si a celor inter-personale. Sper, ca imi veti da dreptate cand voi spune ca sistemul curent de invatamant nu reuseste sa acopere dezvltarea acestor abilitati si, mai mult, nici mediul corporatist nu pune accent pe intelegerea, sustinerea si cresterea indivizilor talentati. Concluzionez, afirmand ca organizatiile non-guvernamentale reprezinta cel mai bun spatiu de invatare si crestere profesionala, mediu la care imi doresc sa raman conectat si activ implicat.

Drept urmare, declar deschisa inscrierea pentru cele 210 ore de implicare voluntara in 2010, cu mentiunea ca acestea vor fi alocate pe durata intregului an, in functie de disponibilitatea oferita si de celelalte proiecte si activitati in care sunt implicat. Ca trainer, voi contribui cel mai mult in aceasta directie, insa voi oferi si consultanta in leadership, management de resurse, sisteme de resurse umane, vanzari sau dezvoltarea echipelor (domenii in care activez sau am activat) dar si coaching individual. Sa crestem mari impreuna!